Specialiștii S.A „Termoelectrica” și reprezentanții fondului locativ din municipiul Chișinău s-au întâlnit pe 25 ianuarie în cadrul unei dezbateri publice pentru a discuta despre reeșalonarea datoriilor istorice pentru energia termică și soluțiile de modernizare a serviciilor de termoficare pentru sectorul rezidențial. În timp ce S.A „Termoelectrică” investește în proiecte de eficiență energetică, gestionarii fondului locativ rămân în continuare înglodați în datorii față de furnizori.

Peste 80% din blocurile din mun. Chișinău activează sub forme juridice depășite. Procesul de reorganizare este blocat de faptul că celor care inițiază procesul de reorganizare, li se impune să preia datoriile istorice aferente blocului, care anterior nu le fusese facturate și despre care nu cunosc nimic. În acest caz, datoriile istorice ale fondului locativ față de S.A. „Termocom” trebuie înghețate pentru a nu bloca reorganizarea entităților juridice care gestionează în prezent fondul locativ în asociații de proprietari în condominiu”, consideră Victor Parlicov, expert în politici energetice la IDIS „Viitorul”.

Astfel, pe parcursul a 26 de ani s-au acumulat datorii de peste 2,5 miliarde de lei față de furnizorul de căldură, iar fondul locativ rezidențial este lider cu o pondere de 98% din totalul creanțelor.  De asemenea, la finele anului 2017, furnizorul de energie termică „Termoelectrica” avea datorii de circa trei miliarde de lei față de furnizorul de gaze „Moldovagaz”.

„Administratorii văd soluționarea problemei prin radierea datoriilor, dar nu văd soluția pentru încasarea acestor datorii, care, de fapt, este și obligațiunea lor. Toți încearcă să se ascundă după anumite drepturi, dar nimeni nu vrea să-și recunoscă obligațiile contractuale și conform statutelor. Avem contracte care expres prevăd cine sunt consumatorii și care este procedura de facturare. Există asociații care achităcăkdura  direct la Termoelectrica. Venim în ultimul timp în sprijinul administratorilor și avem o deschidere totală”, spune directorul comercial SA „Termoelectrica”, Victor Puiu.

La rândul lor, gestionarii fondului locativ nu înțeleg de unde apar datoriile.

Potrivit lui Victor Cojocaru, președintele Cooperativei de construcție a locuințelor nr.185, datoriile sunt interminabile și continuă ani de zile. „Din cauza veniturilor mici ale populației, solicităm ca achitarea pentru energia termică să se facă până pe 1 octombrie. Din păcate acum sumele achitate vara nu se iau în considerare. Trebuie să punem punct și să calculăm datoriile din ultimii trei ani. Or, statul ar trebui să se gândească la cetățenii care au pensii mizere de 620 de lei”.

„Trebuie să ne punem întrebarea ale cui sunt aceste datorii. Care este datoria reală? În timp ce locatarii sunt consumatorii finali, ei ar trebui să le achite și nu asociațiile de locatari, deoarece noi nu avem nicio datorie față de Termoelectrica. Haideți să colaborăm ca să dispară aceste datorii odată și pentru totdeauna”, îndeamnă Alla Poltavcenco, administratoarea APLP 51/173.

Una din soluțiile propuse în cadrul dezbaterii constă în distribuția pe orizontală a energiei termice, care va reduce costurile pentru căldură. Soluția permite controlul individual al consumului și oferă posibilitatea de a contoriza fiecare apartament în parte. „Blocurile locative cu un astfel de sistem au economii la facturi de peste 30%, în comparaţie cu costul mediu la energia termică pe oraş.  De exemplu, în sezonul 2016 – 2017, diferența de cost între blocul de pe strada Pandurilor și celelalte blocuri din capitală a fost de 51,75%. În acest bloc locativ sunt 28 de apartamente, iar cheltuielile medii pentru fiecare locatar au fost de 1000 de euro”, povestește Nicolae Glingean, director dezvoltare în cadrul SA „Termoelectrica”. Potrivit companiei, în prezent, de instalarea distribuției pe orizontală beneficiază blocul locativ de pe strada Grădinilor, 21, care urmează exemplul blocului de pe strada Pandurilor 52 – primul bloc din capitală care a trecut anul trecut de la sistemul vechi de distribuție la cel nou.

Lucrările de eficiență energetică pot fi făcute doar integral, la nivelul blocului, și nu pentru fiecare apartament în parte. Respectiv, chiar dacă s-ar rezolva toate problemele administrative și juridice, ar rămâne problema economică – populația social vulnerabilă nu ar avea surse pentru a-și achita contribuția la aceste lucrări de eficiență energetică. „Dacă e să admitem că circa 10% din apartamentele din fiecare bloc sunt locuite de consumatori social vulnerabili, atunci cu cele 60 milioane de lei alocate pentru compensanții s-ar putea mobiliza până la 600 milioane de lei pentru investiții în eficiența energetică a clădirilor”, spune Victor Parlicov.

În același timp, expertul în energetică, Sergiu Ungureanu propune liberalizarea pieței energetice și contractarea directă „Trebuie să punem în vizor contractarea directă, să atragem investitori și să modificăm cadrul legislativ. Trebuie să liberalizăm piața de furnizare și să găsim alte surse de producere a energiei. De asemenea, Termoelectrica trebuie să-și ridice scutul de apărare și să colaboreze cu consumatorii”.

Întreprinderea „Termoelectrica" asigură cu agent termic, în perioada rece a anului, peste 186 de mii de apartamente din municipiul Chișinău.

Evenimentul a avut loc în cadrul inițiativei „Îmbunătăţirea programului de eficienţă energetică pentru familiile locatare cu venituri mici din Republica Moldova”, implementată de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, cu suportul financiar al fundației britanice World Jewish Relief (WJR). Inițiativa are scopul a ridica standardul de viaţă al familiilor locatare cu venituri mici prin măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice care reduc semnificativ costurile şi consumul de energie.

Pentru detalii, contactaţi, Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.

Specialiștii S.A „Termoelectrica” și reprezentanții fondului locativ din municipiul Chișinău s-au întâlnit la 12 septembrie în cadrul unei dezbateri publice pentru a discuta soluțiile pentru depășirea acumulate de asociațiile de proprietari. În timp S.A „Termoelectrică” investește în proiecte de eficiență energetică, gestionarii fondului locativ rămân înghițite de datorii și obligații față de furnizori.

„Tarifele la căldură nu au fost ajustate din 2001 până în 2007, iar în 2008 avut loc prima majorare a tarifelor și imediat au fost introduse compensațiile pentru perioada rece anului. Din 2011 până în 2015 tarifele la căldură au fost ajustate de patru ori de ANRE, iar în acest timp, a apărut problema recuperării banilor de la consumatori, care nu aveau capacitate de plată să achite facturile la tarifele majorate. Iar în 2015, când Termoelectrica a fost creată, au apărut noi probleme – problemele vechi legate de datoriile acumulate de către Termocom au rămas nerezolvate, iar situația a devenit mai tensionată între furnizorul de agent termic și gestionarii fondului locativ”, a declarat Victor Parlicov, expert în politici energetice la IDIS „Viitorul”.

Astfel, pe parcursul a 26 de ani s-au acumulat datorii foarte mari față de S.A „Termoelectrica”, iar fondul rezidențial este lider absolut la acest capitol, deținând 98% din totalul datoriilor istorice.

„Datoriile se formează din cauza unor consumatori rău platnici și atunci gestionarul se pomenește într-o situație proastă. Din cele trei mii de apartamente controlate acest an (din 26 mii), am identificat 117 cazuri de furt: de facto consumatorul era conectat la încălzirea centralizată, iar de jure, utiliza cazanul autonom. Există încă o problemă a gestiunii fondului locativ. Am fi foarte mulțumiți să contractăm direct consumatorii, dar care vor trebui să respecte niște obligațiuni”, este de părere directorul SA „Termoelectrica”, Veaceslav Eni.

La rândul lor, gestionarii fondului locativ susțin că sunt dați în judecată în ciuda faptului că achită în avans facturile și nu înțeleg de unde apar datoriile.

Potrivit lui Victor Cojocaru, președintele Cooperativei de construcție a locuințelor nr.185, furnizorul S.A „Termoelectrica” încearcă să pună pe umerii consumatorului datoriile istorice. “O dată la trei ani, furnizorul atacă în instanța de judecată CCL-urile, le impune să achite diferite taxe și serviciile executorilor, blochează contul bancar, fără a accepta reeșalonarea datoriilor pe o perioadă de timp determinată de ambele părți”.

„Datoriile se formează nu doar de la încălzire, dar și de la apă. Contoarele care au fost verificate recent nu lucrează corespunzător. În calitate de gestionari, suntem intermediari și cumpărăm gcal și o vindem locatarilor. Reiese că lucrăm gratis pentru Termoelectrica, dar instituția ne aplică penalități”, consideră Alla Poltavcenco, administratoarea APLP 51/173.

Expertul în energetică, Sergiu Tofilat explică cum se acumulează datoriile și ce soluții ar fi potrivite în acest sens: „Legislația prevede că diferența de la contorul comun de apă caldă și contoarele individuale se împarte între consumator, dar de multe ori această diferență este achitată de cei care indică consumul real. S.A „Apă Canal Chișinău” încasează aceste datorii de la IMFGL, iar Termoelectrica nu își permite acest lucru din cauza achitării gazului față de Moldovagaz. Sau metodologia este strâmbă și trebuie să ne adresăm Guvernului sau e problema gestionării fondului locativ și în acest sens administrația locală trebuie să se lămurească cu Termolectrica ca să-și asume aceste datorii”.

De asemenea, în momentul deciziei locatarilor de a se reorganiza în calitate de asociații de coproprietari, Termoelectrica forțează administratorii asociațiilor să recunoască aceste datorii și să le preia prin concesiune la bilanțul său. Datoriile care anterior au fost facturate către locatari nu reprezintă problemă pentru că există facturile expediate locatarilor și respectiv colectarea fondurilor necesare pentru achitarea datoriei. Pe când datoriile nefacturate au termen de prescripție limitat, astfel încât executarea silită a acestor datorii este practic imposibilă. Dar, în același timp locatarii refuză să continue procesul de înregistrare în cazul în care ca rezultat al acestei reorganizări vor avea de achitat câteva sute de mii de lei suplimentar. Astfel aceste datorii devin o barieră importantă în reorganizarea blocurilor locative vechi în asociație în condominiu.

„Participăm la adunări încercând să le explicăm oamenilor ce înseamnă APLP sau condominiu, dar nu avem majoritatea de 2/3 necesară pentru reorganizare. Îi ajutăm pe gestionari cu suport juridic, dar din păcate în 17 ani, doar 10 asociații de locatari au fost reorganizate, pentru ca se tem de povara datoriilor”, spune Sergiu Negru din cadrul Direcției generale locativ-comunală și amenajare.

Printre soluțiile recomandate în cazul dezbaterii pentru diminuarea acestei situații putem menționa: încheierea unui contract tripartit între consumator, gestionarul fondului locativ și S.A „Termoelectrica”, modificarea actelor normative cu privire la repartizarea consumului de apă caldă.

Evenimentul a avut loc în cadrul inițiativei „Îmbunătăţirea programului de eficienţă energetică pentru familiile locatare cu venituri mici din Republica Moldova”, implementată de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, cu suportul financiar al fundației britanice World Jewish Relief (WJR). Inițiativa are scopul a ridica standardul de viaţă al familiilor locatare cu venituri mici prin măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice care reduc semnificativ costurile şi consumul de energie.

Pentru detalii, contactaţi, Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.

Compensațiile pentru căldură alocate consumatorilor vulnerabili de către autoritățile municipale subvenționează ineficiența energetică, deși cu banii alocați ar putea fi făcute investiții în programe de substituire a plitelor electrice vechi pe plite electrice moderne și în instalarea punctelor termice individuale la blocurile care nu sunt conectate la gaz. Acestea sunt câteva dintre concluziile discuției publice „Sărăcia energetică și consumatorii vulnerabili din municipiul Chișinău, între costuri, compensații și soluții de sustenabilitate”, organizată pe 10 aprilie de IDIS „Viitorul”.

„Sărăcia energetică este o problemă a societății și nu doar o problemă a autorităților publice sau asociațiilor de locatari. Rezolvând problemele consumatorilor vulnerabili îi ajutăm totodată și pe furnizorii de energie. Iar soluțiile pe care le propunem sperăm să devină modificări legislative care să le permită consumatorilor să gestioneze mai bine starea de sărăcie energetică”, a subliniat moderatorul discuției, Veaceslav Ioniță.

Potrivit deciziei Consiliului municipal Chișinău din 27 noiembrie 2018, locuitorii municipiului ale căror apartamente sunt dotate cu plite electrice trebuie să beneficieze de compensații de 25% din costul facturii pentru energie electrică consumată pentru lunile noiembrie și decembrie 2018. Plățile însă nu au fost transferate către beneficiari chiar dacă au fost alocați circa 2 milioane de lei din bugetul municipal. „Responsabilitatea este pasată de la unul la altul, iar pe pagina primăriei există deja un proiect de modificare a deciziei din noiembrie care indică opțiunea de a achita 100 lei pe apartament și nu compensația de 25%, cum era prevăzut inițial. Problema rămâne în aer și nesoluționată”, consideră juristul de la IDIS „Viitorul”, Viorel Pîrvan.

La rândul său, expertul în energetică Victor Parlicov este de părere că compensațiile pentru căldură nu sunt neapărat o rezolvare a problemei pentru sărăcia energetică, iar soluțiile ar fi altele. „Primăria Chișinău oferă compensații subvenționând consumul ineficient de energetică. În acest mod se promovează ineficiența energetică. Sunt acordate compensații pentru oamenii care consumă energia ce ar putea fi economisită. Banii ar trebui să fie investiți pentru diferite programe și nu am mai fi necesare compensațiile lunare”, susține Victor Parlicov. În acest context, expertul propune (re)conectarea consumatorilor la sistemul centralizat cu puncte termice individuale și elaborarea unui program de schimbare a plitelor electrice vechi pe cele noi, eficiente din punct de vedere energetic (similar programului „Rabla” din România pentru automobile).

Un exemplu de eficiență energetică în acest sens este proiectul S.A „Termoelectrica” de modernizare a sistemul de încălzire și preparare a apei calde menajere prin montarea distribuției pe orizontale și instalarea punctului termic individual în subsolul blocului de pe str. Pandurilor 52. Acest lucru a permis reducerea facturii la energia termică cu 40% și la energia electrică de două ori. În luna martie curent, consumul de energie termică pentru încălzirea blocului locativ de pe str. Pandurilor a constituit 5 lei/mp, în timp de în celelalte blocurile din oraș acest cost reprezintă 20 lei.

„Susținem înlocuirea plitelor electrice și reconectarea la sistemul centralizat de apă caldă menajeră. Și suntem gata cu CMC să participăm și să vedem care sunt propunerilor și investițiile necesare în așa mod ca populația să consume apa caldă la prețuri rezonabile și să fie astfel rezolvată problema grupurilor vulnerabile și a celorlalți consumatori. Din punct de vedere termic, putem asigura un serviciu calitativ și accesibil”, susține Victor Puiu, director comercial „Termoelectrica”.

Sărăcia energetică este o problemă complexă și trebuie să devină o prioritate pentru politicile naționale ale Republicii Moldova, în special în cele economice, din spusele Corinei Gaibu: „Eficiența energetică trebuie să fie corelată cu eficiența economică. Investițiile în eficiența energetică se recuperează în aproximativ 10 ani, iar instalarea LED-urilor în locuință poate reduce această perioadă. Totuși, există locatari care nu pot suporta aceste investiții și în acest caz sunt necesare programe municipale sau de stat care să permită apariția blocurilor eficiente energetic și diminuaera energiei energetice”, consideră Corina Gaibu. În același timp, expertul în energetică, Sergiu Ungureanu propune contractarea directă: „Eficiența energetică trebuie asigurată atât de către furnizor, cât și de consumator inclusiv și prin trecerea la sistemul individual de contractare, taxare și reglare. Atunci când consumatorul fără ca să știe primește o factură de o mi de le lei la căldură se simte o oarecare inechitate economică”.

Sectorul rezidențial este cel mai mare consumator de energie, fiind responsabil pentru circa 45% din consumul final de energie în Moldova, blocurile locative cu multe etaje însumând aproape 160 milioane m.p. sau 60% din fondul locativ. În același timp, fondului locativ rezidențial îi revine 98% din totalul datoriilor față de furnizorul de căldură. În aceste condiții, gestionarii fondului locativ propun ca suma din facturi să fie eşalonată pe toată perioada anului. „Suntem în stare de lichidare din cauza furnizorului și a guvernării deoarece locatarii nu au cu ce plăti căldura. Suntem într-un impas atât de mare, deoarece asociația are o datorie de 6 milioane lei, bani pe care nu îi pot cere de la locatarii vulnerabili”, spus administratoarea APLP 51/173, Ala Poltavcenco.

De asemenea, în cadrul evenimentului public a fost prezentat primul portal web dedicat gestionării blocurilor locative din municipiul Chișinău – www.blocuri.viitorul.org. Pagina web conţine informaţii necesare şi utile pentru cetăţeni în privinţa asociaţiilor de proprietari: informaţii necesare şi utile pentru cetăţeni și consumatori în privinţa fondului locativ: legislaţie, analize și istorii de succes, contactele asociaţiile de proprietari din municipiul Chișinău, știri, evenimente, soluții pentru locatari și gestionarii de locuințe etc.

Potrivit Eurostat ponderea costurilor energiei electrice în veniturile gospodărilor casnice din Republica Moldova este de 3,4%, cu mult mai mare decât în alte țări, iar această situație este similară și sectorului gazelor naturale (7%) și al energiei termice (11,4%).

************

Evenimentul a avut loc în cadrul inițiativei „Suport pentru consumatorii vulnerabili de energie” este implementată de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, cu suportul financiar al fundației britanice World Jewish Relief. Inițiativa are scopul de a consolida asociațiile de proprietari pentru a deveni o voce puternică pentru consumatorii vulnerabili de energie în procesul de elaborare a politicilor.

Pentru detalii, contactaţi, Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.

Reducerea sărăciei energetice

În contextul cadrului pentru 2030 al Convenției primarilor în Europa, pe lângă acțiunile pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la efectele lor inevitabile, semnatarii se angajează să asigure accesul la energie sigură, durabilă și la prețuri accesibile pentru toți. În contextul european, aceasta înseamnă luarea de măsuri pentru reducerea sărăciei energetice. Prin reducerea sărăciei energetice, semnatarii Convenției pot îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor lor și pot crea o societate mai justă și mai incluzivă.

Ce este sărăcia energetică?

Sărăcia energetică poate fi definită astfel:

„o situație în care o gospodărie sau o persoană nu își poate permite servicii energetice de bază (încălzire, răcire, iluminat, mobilitate și energie electrică) care să îi asigure condiții de viață decente, datorită unei combinații de venituri mici, cheltuieli mari cu energia și eficiență energetică scăzută a locuințeiˮ.

European Commission, Citizen Energy Forum 2016

Practic, aceasta înseamnă că cetățenii vulnerabili fie nu au acces la servicii energetice, fie utilizarea acestor servicii energetice le subminează posibilitatea de a avea acces la alte servicii de bază. Sărăcia energetică poate avea efecte majore asupra sănătății, bunăstării, incluziunii sociale și calității vieții. Gospodăriile sărace din punct de vedere energetic se confruntă cu niveluri inadecvate ale unor servicii energetice esențiale, cum ar fi iluminatul, încălzirea/răcirea, utilizarea aparatelor electrocasnice, transportul și multe altele. De aceea, trebuie să se țină seama de sărăcia energetică în multe domenii de politici – inclusiv în politicile sociale, economice și, bineînțeles, în politicile climatice și de mediu.

Află mai multe pe: Reducerea sărăciei energetice